Cuban Fury – Ratez pentru tine

Nick Frost e simpatic oriunde îl pui și, se pare, că se descurcă și fără Simon Pegg (pe care îl vezi fix o secundă trecând cu mașina în secvența, probabil, cea mai importantă). Își iubește rolul și-l face pe cât de credibil îl lasă un scenariu frugal (ca să mă exprim eufemistic).

Bruce (personajul lui Frost) a fost un copil-minune al salsei, iar glorioasa ascensiune îi fu curmată de niște băeți de-după-blocuri cu o bătăiță și un pic de umilire, fapt care-l face să declare „salsa’s for pussies”. Statement ce se dovedește valabil și în continuare, având în vedere că 25 de ani și 125 de kg mai târziu, Bruce se reapucă de tocit flecuri tocmai de dragul unei – pardon – pussy. În persoana șefei sale Julia (Rashida Jones), pe care a pus ochii și libidinosul său coleg Drew (Chris O’Dowd dând minunat grai unor minunate replici: „I would make a splash inside that `adică șefa` like a milk truck hitting a wall.”)

Întru acest scop, Bruce reia legătura cu fostul său prof de dans (jucat de Ian MacShane), face eforturi să se integreze în atmosfera de club, urmând povețele unui arab cu o anumită înclinație sexuală (iarăși, un furnizor de râs bun) și neglijându-și, mai mult sau mai puțin, vechii tovarăși, cu care împărtășea, la o bere, experiențe sexuale gen „am atins cu cotul, ca din greșeală, o țâță în tramvai”.

Julia, obiectivul celor doi rivali, e surprinzător de neglijată în poveste, cam atât cât să-ți treacă prin cap că dorința lui Bruce e legată, la nivel inconștient, de vechea lui mare iubire și că durduliul o să spună „f…ck them all, I salsa”. Nu e cazul. Cum nu e cazul nici să ne imaginăm că va fi vreun contact substanțial între cei doi. Nu, din păcate, nu e. Și nici „băiatu’ rău” nu e satisfăcător de diabolic. Ca atare, conflictul e mai mult decât ușurel și, ca să nu dea strident, finalul e la fel de light. Aproape că nu se simte. Cam atât despre rateuri. Nu e caz de supărare, dacă nu te aștepți la o capodoperă. Iaca, un film de vacanță.

Un film de vacanță destul de vizionabil. Nu-s gafe, nu-s chestii dubioase care vor cu tot dinadinsul să te hăhăie, clișeele sunt suportabile, dialogurile, cu suficientă savoare, iar Nick face show fain, chiar și când dansează. Cum zice profu’ de dans: o face cu corazón.

Nota: 6.5