Descoperă România. 14 lucruri despre judeţul Covasna

• Oamenii din Covasna sunt atât de săraci, că poţi să dai şpagă cu fise şi chiar cu bancnote scoase din uz;

• E vecin cu Braşov şi Buzău, şi din această cauză judeţul Covasna e considerat o insulă de maghiaritate într-o mare moldovenească;

• Unele sate sunt atât de înapoiate, că oamenii nu cred doar că ei ar trăi în Ungaria, cred că ei trăiesc pe Pangeea;

• Fauna este variată, dar predomină secuiul;

• E un judeţ atât de mic, că iniţial trebuia să fie comună;

• Potrivit prefecturii, erupţiile vulcanice sunt vinovate pentru dispariţia a 90% din pădurile judeţului;

• Apele sunt atât de minerale, că din struguri se face direct şpriţ şi când te speli pe faţă dimineaţa faci stalactite;

• Pe primul loc în topul dorinţelor locuitorilor este autonomia, pe al doilea ceva de mâncare;

• Capitala de suflet a judeţului e la Covasna, capitala stalinistă e la Sf. Gheorghe;

• Oamenii de aici sunt atât de săraci, că în timpul comunismului nu aveau nici măcar ziarul Scânteia;

• Judeţul este înfrăţit cu Ulan Bator;

• Pe vremea dacilor aici trăia un trib de sciţi crăcănaţi;

• Locuitorii sunt atât de analfabeţi, că scriu şi citesc în altă limbă;

• Apelativul pentru minoritatea română din Covasna este “Stăpâne”;

• Mulţi locuitori sunt atât de retardaţi, încât chiar şi la 30 ani se mai joacă cu păpuşile, cel mai celebru fiind Csibi Barna, pasionat de păpuşi cu chipul lui Avram Iancu.