Amintiri din Epoca de Aur (I)

E la modă, asta şi pentru că moda revine, să ne amintim cît de ridicoli erau părinţii şi vecinii noştri în Epoca de Aur.

Mă bag şi eu. 
Aveam un vecin care îşi luase Dacie nouă ca s-o repare. Niciodată nu mergea cu ea, dar de vineri de la prînz, pînă duminică seara (pe atunci nu se ţineau week-endurile ca acuma) nu făcea altceva decît să „o repare”. Era îmbrăcat într-un trening albastru, iar vara într-un maieu şi pantaloni scurţi. I se trăgeau de fiecare dată pantalonii la spate pînă i se vedea linia vieţii dintre buci.
Stătea cu capul în motor, se băga pe sub ea, era o adevărată luptă a omului cu maşina demnă de vîna (pana) unui Hemingway.
Îl bănuiesc că nici nu avea carnet.