Paradisul tropical al femeilor care se cred grase

Marea majoritate a locuitorilor insulei Samoa sunt graşi. Şi când zic graşi nu mă refer la standardele lui Mircea Badea, care, dacă merge la o prezentare de modă, vede în loc de manechine anorexice numai bile de osânză defilând în costum de baie. Nu, nene, băştinoşii din Samoa chiar sunt obezi. Până şi bunică-mea s-ar gândi de două ori înainte să spună despre ei că sunt “graşi şi frumoşi”.

Ce mă miră sunt procentele. Aproape 90% dintre femeile din Samoa chiar ştiu ce spun atunci când îşi fac probleme cum că ar fi prea grase. Cred că revistele lor sunt pline de reclame din alea cu Cătălin Crişan, în care povesteşte el cum a slăbit 30 de kilograme mâncând numai şaorma din Dristor.

Nu m-ar mira ca Samoa să facă banu gros din turism. Mai exact, dintr-un nou tip de turism, care speculează nesiguranţa de sine a femeilor din ţările bogate. Practic, duduile care se simt grase vin în Samoa doar ca să-şi întrebe iubiţii, în timp ce se plimbă pe stradă: “Io nu-s ca aia, nu-i aşa?” La care el, galant, îi răspunde prompt, ca pe vremuri la Ştii şi câştigi: “Nu!” Pentru ca apoi să o liniştească anticipativ: “Şi nici ca aia sau ca aialaltă.”

Bărbaţii din Samoa stau ceva mai bine, doar 85% sunt obezi. Problema cu ei e că sunt foarte egocentrici, au impresia că totul gravitează în jurul lor. Adică, deşi ni i-au dat pe Marian Iancu şi pe Nikita, asta nu înseamnă nimic, n-ar trebui să se umfle atâta în pene.