Timișoara va produce un vaccin anti-Covid. Vestea proastă e că se face în frunce

Agasați până la țâfnă de restricțiile sanitare din oraș, cercetătorii timișoreni și-au unit fruncile în efortul de-a obține un vaccin anti-COVID local. Reușita lor a adus speranță concetățenilor, dar și frustrare pentru restul românilor. Și asta pentru că administrarea vaccinului e impregnată de specific local, serul fiind eficient doar dacă e injectat în frunce.

„Ce are mai de seamă un bănățean sadea? Fruncea, se știe, de-asta am căutat soluția de-a proteja această avuție. Așa am obținut vaccinul Fruncex & Fruncex, cu eficiență dovedită clinic de 140 % pentru zona fruncii, respectiv 11-12 % pentru restul corpului. Asta dacă e administrat corect, cu 3 doze inițiale, plus 5 rapeluri la câte-o săptămână – toate înfipte mediu-adânc direct în frunce. Din păcate pentru restul conaționalilor, lipsiți din cauze genetico-geografice de acest organ-minune, injectarea în orice altă zonă a corpului îl lasă la fel de expus la COVID-19”, spune Marcian Dorobețchi, fost doctor docent, actualmente medic virusolog de frunce în Timișoara.

Dar cercetătorii timișoreni vin în sprijinul celorlalți români, oferindu-le o fază preliminară administrării vaccinului – transplantul de frunce. „Poate fi și temporar, dar odată ce pacientul beneficiază de avantajele fruncii, vă spun eu că nu mai renunță la ea, mai ales că-i cea mai protejată de COVID din tot corpul”, asigură medicul Dorobețchi. Cât privește efectele secundare, vaccinul timișorean se dovedește încă o dată de frunce, fiind singurul din lume care are reacții benefice: pieptul se bombează ușor emfatic, nasul se ridică în aer cu 5-7 grade, iar limba începe să evite „t”-ul, înlocuindu-l cu „ce” sau „ci”, pentru integrarea pacientului în peisaj.