13 obiceiuri ale românilor pe plajă

Pentru mulţi români, uleiul de plajă nu e suficient. Merg şi nişte roşii, telemea, ceapă şi la sfârşit te ştergi cu pâine;

Turiştii din Ilfov refuză să le dea bani bişniţarilor de la Techirghiol, că ei au venit cu nămol sub unghii, de acasă;

Din obişnuinţă, românii care îşi construiesc castele de nisip dau şpagă la primarul staţiunii;

Femeile s-au săturat de lipsa asta de decenţă şi vor ca bărbaţii să-şi acopere burţile cu un văl negru, numit burtka;

Există şi căutătorii de comori, cei care verifică dacă în ştiuleţii de porumb aruncaţi pe plajă n-a rămas vreun dinte de aur;

Multe plaje rămân nelucrate deoarece copiii refuză să mai pună mâna pe lopăţică pentru 100 de lei. Preferă să stea la terasă şi să bea Tedi din alocaţia de la stat;

Uneori, salvamarii arborează steagul curcubeu, însemnând “Nu mai faceţi plajă pe burtă”;

Acum sunt la modă saltelele în formă de pizza, de gogoaşă sau de felie de pepene. Normal! În comunism găseai doar saltele de plajă în formă de gheare de pui;

Nudismul n-a dispărut. Unele staţiuni încă au hoţi atât de pricepuţi încât pot fura şi chiloţii de pe tine;

La Mangalia a fost găsit scheletul unui dac, îngropat de copii în nisip acum peste 2000 de ani şi uitat acolo;

Între 12-16 plajele se golesc, că începe să miroasă a şorici ars;

Cele mai apreciate sunt plajele sălbatice, neafectate de turişti. La Mamaia, de exemplu, e o plajă unde nimeni nu şi-a mai permis să meargă de sute de ani;

Chiştoacele lăsate de turişti pe plajă ajung inevitabil în apă, dând naştere îndrăgitei scrumbii afumate.