Anchetă TNR. De ce nu mai face Tolontan anchete de când e PNL la guvernare?

O investigație de N. Constantin, Mioara Papuc și Decebal Popescu

O dimineață mohorâtă în cartierul Pipera, zona de bussines. Peisajul pare un film de Tarkovski, trist, cu jurnaliști ca niște roboți, dezhumanizați, care merg la muncă automat, ca-n binecunoscuta capodoperă lui Fritz Lang. Dintr-o mașină neagră precum sufletul său își face apariția încruntat coordonatorul publicațiilor Ringier, procurorul șef al României, Cătălin Tolontan. Încercăm să-i luăm un interviu. „Nu dau declarații unor personaje imaginare”, ne trântește acesta și pleacă glonț spre redacție, dezintegrând cu privirea un redactor care fuma plouat la colț în loc să scrie 80 de știri despre Teodosie.

Sursa noastră este un om implicat în domeniul cultural, cu experiență în cerșit bani la patru ministere, trei primării și două institute de cultură. Ne sugerează că Tolontan a fost afectat de faptul că în doar un an de zile a pierdut două Oscaruri pentru filmul „Colectiv” în care a jucat și rolul principal și a fost și co-scenarist.

„Sunt două camere în redacția Libertatea burdușite cu premiile luate de filmul ăla, dar fără Oscar sunt doar depozit. Se adună praful pe plasticurile alea scoase la imprimanta 3D”

Sursă care a dorit să-și păstreze anonimatul de frica represaliilor.

O altă supoziție este legată de influența covârșitoare pe care o are Costi Rogozanu asupra sa. Stând în preajma titanului presei, Tolontan a devenit convins că oricine poate face jurnalism, chiar și dacă nu știe să scrie și, mai ales, se poate face jurnalism fără pic de muncă, doar din păreri. Dar poate totul a pornit de la pandemie, momentul în care România a decis să suspende democrația, fiind printre țările în care s-au suprimat cel mai mult drepturile fundamentale într-un stat modern, conform raportului „Libertăți fundamentale sub asediu: stările de excepție creează antecedente periculoase pentru presa din România”, elaborat de Centrul de Jurnalist Independent.

„Jurnalismul este ceea ce avem nevoie pentru a face democrația să funcționeze”

Walter Kronkite.

Pe de altă parte, publicația Rise Project a anunțat că a descoperit în câmp lângă Snagov, aproape de baza sportivă, o valiză cu anchete nepublicate ale lui Tolontan. Se pare că cineva le-a îngropat acolo în speranța că le va scoate când pleacă PNL-ul de la guvernare și e iar nevoie de presă de-aia bună, cu care ne-am obișnuit.

„Editorul stătea sanctuarul său, cu fața brăzdată de grijă, cu mintea la fundul afacerii, cu picioarele în vârful unui scaun, cu brațul scaunului cu un cot, cu mâna dreaptă susținându-și capul, cu ochii pe praf masă veche, cu diferite documente răspândite”. –

Will Carleton, Baladele fermei.