Filosofii vasluieni au dovada că există Dumnezeul beţivilor

Realizare extraordinară a gânditorilor din judeţul Vaslui! Un colectiv de filosofi dintr-o comună vasluiană a reuşit să demonstreze înainte de ora închiderii existenţa unui Dumnezeu al beţivilor. „Am pornit de la faimoasa afirmaţie a lui Leibniz, cum că bem în cea mai bună dintre toate cârciumile posibile”, explică conducătorul colectivului de cercetători, „pentru că nu înţelegeam cum, dacă există Dumnezeul beţivilor, el poate lăsa să existe pe lumea asta atâta rău după ce ai băut, durere de cap şi scandal cu femeia acasă”.

Filosofii vasluieni spun că primul care a încercat să enunţe un argument raţional pentru existenţa unei divinităţi a beţivilor a fost Platon, care în opera lui vorbea despre Lumea Ideilor Proaste, de genul „hai să bem şi un vin după berile astea”. Tot Platon a formulat şi teoria reamintirii (anamnesis), conform căreia dimineaţa te străduieşti să-ţi aduci aminte ce ai făcut cu o seară înainte, îţi refaci paşii şi astfel ajungi înapoi în cârciumă. Mai târziu, în Evul Mediu, scolasticii au spus că Dumnezeul beţivilor şi-a trimis fiul să bea cu noi şi noi l-am vândut pe 30 de beri.

Marea dificultate pe care au întâmpinat-o filosofii a fost aceea că nu poţi să te bazezi pe datele imediate oferite de simţuri, pentru că după un anumit număr de beri nu mai simţi absolut nimic. Ca urmare, gânditorii vasluieni au apelat, în final, la faimosul pariu al lui Pocal: „Dacă crezi în Dumnezeul beţivilor, tot ce ai de pierdut e să plăteşti următorul rând”. Ca urmare, au conchis ei, omul nu este altceva decât o trestie băutoare.