Inexplicabil. La paradele gay nu vrea nimeni să stea în față, toți vor în spate

Paradele gay, cu toată semnificația lor de afirmare a drepturilor și identității LGBTQ+, au devenit subiect de controversă și analiză în societatea contemporană. Într-un context în care diversitatea și toleranța ar trebui să primeze, este paradoxal că la aceste evenimente, nimeni nu dorește să stea în față. De ce?

„Un prim argument poate fi legat de rezistența la expunere. Participanții la paradele gay se confruntă adesea cu priviri critice, judecăți și chiar ostilitate din partea unor persoane care nu susțin sau nu înțeleg comunitatea LGBTQ+. Așadar, alegerea de a sta în spate poate fi o formă de auto-protecție, o modalitate de a evita conflictul sau stigmatizarea”, spune Decebal Istodor, activist queer și critic de artă.

Pe de altă parte, solidaritatea și unitatea pot juca un rol important. Atunci când toți participanții aleg să meargă în spate, se creează o imagine puternică de coeziune și sprijin reciproc. Este ca și cum ar spune: “Nu contează cine e în față sau în spate, suntem împreună în această luptă pentru drepturi egale.”

În final, poate că inexplicabilul acestui fenomen constă tocmai în complexitatea emoțiilor și a dinamicii sociale. Paradele gay sunt mult mai mult decât simple evenimente publice; ele reprezintă o afirmare a identității și o luptă pentru acceptare. Și poate că, în spatele acestei paradoxale alegeri, se ascunde o dorință profundă de a fi văzut și recunoscut, indiferent de poziția în care ne aflăm, în patru labe sau pe spate.