Fotbalul, un sport pe cale de dispariţie

Comentatorii de fotbal de la noi au pus bazele unei teorii cît se poate de ciudată: fotbalul este cel mai lipsit de originalitate sport. În plus, teoria asta are şi un corolar, care spune că oamenii sînt din ce în ce mai rari în fotbal.

Le vom lua pe rînd.

Teorie: fotbalul este compus din alte sporturi

În primul rînd, nu prea mai există portari de fotbal veritabili. Mai toţi au jucat handbal – fie în tinereţe, fie într-o viaţă anterioară –, altfel n-ar respinge atît de des mingea ca la handbal.

Despre Bănel am aflat de la comentatorii noştri că, în pofida faptului că joacă la o echipă de fotbal (mă rog, chestie discutabilă), el nu este fotbalist, ci atlet. El face atletism pe terenul de fotbal. Sincer acum, eu zic că Bănel n-a ales deloc prost, putea să facă o alegere mult mai nefericită, precum cea a fostului  său căpitan de la Steaua, Mirel Rădoi. Acesta, se ştie, o bună perioadă de timp a confundat terenul de joc cu un ring de luptă – a auzit toată lumea de intervenţiile de K1 ale lui Rădoi. Şi dacă tot sîntem la subiectul Steaua, trebuie amintit şi grecul Pantelis Kapetanos, din care sare mingea ca din colţul mesei – aici cred că e vorba de o analogie cu ping pong-ul, sau cel puţin aşa pare.

Interesant e că fotbalul a început să imite inclusiv sporturi cu care nu are nimic în comun. Joi, bunăoară, comentatorii de la ProTV ne-au repetat de cîteva ori că că jocul lui Twente aduce cu serviciul unui tenismen (Djokovic, parcă). Nici nu vreau să înteleg comparaţia, îmi pare prea imbecilă din start.

Un alt lucru nefiresc e cînd bărbaţi în toată firea, conform comentatorilor noştri de fotbal, practică sporturi specifice mai degrabă fetiţelor pînă în 10 ani; nu de puţine ori am auzit comentatorii spunînd că unii jucători, chiar şi arbitrul cîteodată, sar coarda în timpul meciului de fotbal. Sînt însă cîţiva jucători care merg şi mai departe: croşetează în timpul partidei, în special printre apărătorii adverşi (fundaşii, se ştie, sînt de regulă cei mai înalţi de pe teren, deci e evident de ce între ei e cel mai indicat să practici activităţi jenante pentru un bărbat, cum e croşetatul).

Fotbaliştii sînt racolaţi şi din alte sporturi, ne spun aceeaşi comentatori: înotători (cei despre care se spune că plonjează ca în bazin), rugbyşti (cei care dau pase înapoi ca la rugby, sau cei care cîştigă teren ca la rugby). Tabela e de multe ori derutată de ceea ce se întîmplă pe teren şi o ia razna: afişează un scor de handbal. Pînă şi mingea a ajuns se se comporte nefiresc de la o vreme, fiind de multe ori obligată să sară ca la biliard.

Dar şi cei din afara sportului îşi găsesc loc în echipele de fotbal: barbarii (cei care au intrări barbare), oamenii de cultură (cei care au multe schimburi de replici în timpul unei partide, fie cu adversarii, fie cu arbitrii), criminalii (cei care intră criminal la adversar), elevii (cei care au intervenţii ca în curtea şcolii), autobuzele (jucătorii lui Cîrţu, faimosul creator de autobază), copiii mici (cei care se bucură ca un copil). Iar următorul Picasso va veni cu siguranţă dintre fotbalişti, de la una din echipele care desenează frumos.

În mintea oamenilor de la microfon pînă şi cluburile au intrat într-o nouă eră, în viyiunea lor fotbalul fiind plin de echipe subpămîntene (echipa de sub Tîmpa, echipa de sub Pietricica) şi de echipe lacustre (echipa de pe Bega, echipa de pe Someş).

Corolar: Fotbaliştii nu sînt oameni

Imaginaţia comentatorilor nu se opreşte aici: din ce în ce mai multe echipe au înlocuit oamenii cu tot felul de ciudăţenii. La Barcelona joacă mai nou extratereştri, la Real Madrid galactici, la Liverpool cormorani, la Manchester diavoli etc. În fotbalul românesc, la fel: la Dinamo joacă cîini roşii (şi nu orice fel de cîini roşi, ci din aceia care, dacă se dau de trei ori peste cap, se transformă în spartani), la Constanţa rechini, la Ploieşti lupi galbeni. Pînă şi o echipa de ligă inferioară de la noi, Sănătatea Cluj, a înlocuit oamenii cu viruşi verzi. Iar printre jucători s-au integrat natural o pisică, o panteră sau un ghepard.

Nici la antrenori nu e diferit: Rapidul este antrenat de un dulău, Unirea Urziceni de un bursuc, în timp ce U Cluj s-a ales cu un ţînţar (un ţînţar care, de cîteva zile, a fost zburat din funcţie). Pare că arca lui Noe tocmai a debarcat în fotbalul românesc.

Comentatorii noştri au reuşit, iată, o performanţă de invidiat: au creat un vocabular care le permite să comenteze un meci de fotbal fără să pomenească nimic de fotbal. De aici şi impresia uneori, cînd îi asculţi pe ai noştri cum comentează, că te uiţi la un sport care nu există.

P.S. Era să uit de comentatorii de Champions League de la TVR. Aceştia par a pune la cale un nou tip de logică, complet diferită de cea cunoscută de noi. În timpul meciului dintre Unirea Urziceni si Stuttgart, la scorul de 1-1, ei au spus că meciul este deschis oricărui rezultat. Conform logicii tradiţionale, erau cel puţin trei scoruri care nu mai erau posibile în acel moment: 0-0, 0-1 şi 1-0. Aştept cu interes elaborarea acestei noi şi revoluţionare logici.