Constantin Brâncoveanu, enervat de prognoza meteo

Constantin Brâncoveanu a fost un fel de Adrian Năstase, un despot luminat care ştia să belească oaia fără s-o facă să zbiere. Tot ca Năstase a strâns averi nenumărate, îi plăceau cărţile rare, şi-a construit multe palate, avea consilieri occidentali şi îi plăceau lucrurile scumpe aduse din Occident. Şi tot ca Năstase, a sfârşit-o prost.

Un amănunt mai puţin cunoscut al vieţii lui Constantin Brâncoveanu este că îl enervau prognozele meteo greşite. Se pare că voievodul avea la el permanent nişte calendare italieneşti care conţineau tot felul de zodiace, previziuni astronomice şi meteorologice, calendare ce îi erau traduse de un anume Giovanni Candido Romano şi care s-au păstrat până în zilele noastre. Brâncoveanu nu doar că obişnuia să consulte aceste calendare, dar mai făcea şi însemnări pe el. În primăvara anului 1701 calendarul prevedea vreme proastă, cu vânt şi ploaie – iar voievodul a scris cu mâna lui lângă aceste previziuni „Au minţit.” Calendarul continua să se plângă de vremea proastă, vodă Brâncoveanu nota cu mâna lui „Iar au minţit, că vreamea este bună”. Când calendarul anunţa lună nouă, Brâncoveanu scria iritat „Şi într-aceasta minte de faţă! Că luna noao au fost la Septemvrie 21 deni”. Probabil că dacă ar fi pus mâna pe meteorologul italian, Brâncoveanu ar fi făcut cu el ce a făcut Năstase cu Ciuvică, l-ar fi băgat la închisoare.