Moldovenii pică bacul din cauza tradiţiei, nu pentru că sunt proşti

Dacă în alte judeţe bacalaureatul se pică din lene sau prostie, în judeţele Moldovei treaba stă diferit. Moldovenii se pare că preferă să ignore şcoala tocmai pentru a-şi respecta datina strămoşească.

Dacă în alte judeţe bacalaureatul se pică din lene sau prostie, în judeţele Moldovei treaba stă diferit. Moldovenii se pare că preferă să ignore şcoala tocmai pentru a-şi respecta datina strămoşească. Acum 300 de ani, Dimitrie Cantemir scria că „moldovenii nu numai că nu iubesc învăţătura, dar aproape toţi o urăsc. Nici măcar numele ştiinţelor şi artelor nu le sunt cunoscute. Ei cred că învăţaţii nu pot fi cu mintea întreagă în aşa măsură încât, atunci când vor să laude ştiinţa cuiva, spun că a ajuns nebun de prea multă învăţătură.”

Astfel lucrurile se aşează pe făgaşul dreptăţii: moldovenii sunt ferm legaţi de obiceiurile lor strămoşeşti, iar aceste obiceiuri spun de sute de ani că scrisul, cititul şi socotitul sunt chiar mai mult decât de ajuns. Există şi posibilitatea ca moldovenii să fi dezvoltat o mutaţie genetică prin care, după absolvirea ciclului primar, neuronii lor refuză să mai stocheze alte informaţii în afară de cele referitoare la clasificarea băuturilor.

O dovadă în plus pentru ataşamentul moldovenilor faţă de tradiţii ne-o furnizează tot Dimitrie Cantemir când spune că pentru moldoveni „Îngâmfarea le este mamă şi trufia soră; dacă un moldovean are un cal de soi şi arme mai de fală, crede că nimeni nu-l întrece, nu se va da în lături să se lupte nici cu Dumnezeu, dacă e nevoie.” Echivalentul actual e binecunoscut în Braşov şi restul Ardealului: „Jacă di cheli am, oleacă di batai ştiu…hai prin şientru!”