Sex în artă (I) – Frunza supusă la perversiuni

Creatorul (anonim, dar n-are importanță) al frunzei din imagine își dorea pentru opera sa, cum e și firesc, o carieră artistică strălucită. Cruda soartă a făcut însă ca delicatul artefact să ajungă – pardon de expresie – la p… unui anume David. Chiar și așa, ceilalți sculptori de frunze din atelierul D.Brucciani & Co. erau invidioși: „Uite ce înseamnă să ți-o agăți de craca potrivită!”, exclamau ei ironici.

Creatorul (anonim, dar n-are importanță) al frunzei din imagine își dorea pentru opera sa, cum e și firesc, o carieră artistică strălucită. Cruda soartă a făcut însă ca delicatul artefact să ajungă – pardon de expresie – la p… unui anume David. Chiar și așa, ceilalți sculptori de frunze din atelierul D.Brucciani & Co. erau invidioși: „Uite ce înseamnă să ți-o agăți de craca potrivită!”, exclamau ei ironici.

Comanda a fost făcută în 1857 în urma unui neplăcut incident: regina Victoria s-a înroșit toată la vederea unei copii a celebrei sculpturi a lui Michelangelo. (Gurile antimonarhiste spuneau însă că regina voia să aibă un loc unde să strecoare niște bancnote și un număr de telefon.)

Curatorii expoziției au decis să atașeze frunza de zona cu probleme de fiecare dată când erau anunțate vizite feminine. Multe eleve de liceu însetate de cunoaștere îi păcăleau că vin din viitor, adică dintr-o altă epocă decât cea victoriană, excesiv de pudică, doar pentru a beneficia de adevărul gol-goluț. Pentru cele care n-aveau bani de intrare circulau joculețe de Android precum „Frunza îndărătnică” și „Leafoggedon”. 

Unii istorici au încercat să demonstreze că frunza e, de fapt, la locul ei, bazându-se pe apocrife ale poveștii lui David și Goliat. În ele se spune că dacă David nu și-ar fi acoperit bărbăția, uriașul filistin ar fi murit nu de moarte demnă, ci de râs. Pe de altă parte, filologii au descoperit că expresia „a ți se smochini” venea de la o răzbunare subtilă a frunzei de smochin ca urmare a umilinței de a fi suportat, de fiecare dată, ultima picătură. (Alți cercetători, mai fanteziști, văd aici chiar originea tăierii împrejur.)

Firește, curând au apărut și falsurile. Un penibil accident a avut loc în urma unei licitații, când un cunoscut colecționar și fetișist și-a dat seama prea târziu că a achiziționat… o frunză de urzică.

Filozoful Michel Foucault spunea că frunza de smochin nu ferește nudul de a fi obiect al dorinței sexuale, ci dimpotrivă, îl propune ca pe un astfel de obiect. El se bazează pe declarația lui David, care mărturisea cu mândrie: „Frunza asta m-a făcut bărbat.”