Sex în artă (V) – Grosimea nu conta

Lucrarea din imagine, terminată în 1652, aparține lui Bernini, care avea rangul de cavaler. Vrând să fie demn de statutul său, sculptorul i-a schimbat titlul în „Extazul Sf. Tereza”, cel inițial fiind „Examenul Sf. Tereza”, referindu-se la banalul examen ginecologic al oricărei călugărițe ce își dorea să intre în Rai pe un post similar.

Sculptura o înfățișează pe Tereza, sub o prelată de tir mototolită artistic, și un înger, care o învelește spunându-i „vezi, te-ai speriat ca proasta, că nu doare deloc”. 

Sfânta însăși povestește în autobiografia sa acest moment important, într-o manieră care să le facă pe colegele ei să crape de invidie: „o durere atât de puternică încât m-a făcut să gem de câteva ori”, „o dulce durere” ș.a.m.d. Drept răspuns, răutăcioasele i-au spus că e o prayeroholică lipsită de scrupule: „Crezi că noi nu putem?! Da’ ne vede bunul Dumnezeu!” Cele mai tinere și neexperimentate se revoltau: „Dacă așa arată dragostea divină, vrem și noi!”

Se pare că, în realitate, lucrurile au stat în felul următor. Pe când Tereza se pregătea să devină „mireasă a lui Isus”, acesta, ca de obicei, a trimis un înger. Speriată, în loc să-l întrebe dacă nu l-a durut când a căzut din Rai, călugărița ar fi exclamat: „Ce caută asexuatu’ ăsta mic aici? Și ce-i cu săgețica aia subțirică? Măcar de mi l-ar fi trimis pe Sf. Longinus cu lancea lui Horea!”. La care, îngerul a replicat că e vorba de săgeata unui prinț din Levant ce-ndrăgea vânătoarea și că să tacă din gură, că uite ce haine de gravidă și-a tras pe ea.

Contemporanii lui Bernini care habar n-aveau ce-i acela baroc strâmbau din nas. Unii ziceau că-i albă, deși soarele arde ca la plajă, alții că „Ce sculptură e asta, dacă tipa n-are un corp sculptural?!”. Pe de altă parte, se pare că, la un moment dat, îngerul a trebuit restaurat în urma unor grave lovituri de lance: recunoscând-o în trăsăturile sfintei pe Dulcineea del Toboso, don Quijote îi sărise în ajutor stăpânei inimii sale.